Raport Think-Tank: Students Join: Oferta pieței de muncă pe parcursul sau după finalizarea procesului educațional

Fondul Social European

Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară 6 – Educație și competențe

Obiectiv tematic 10: Efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării și al formării profesionale în vederea dobândirii de competențe și a învățării pe tot parcursul vieții

Prioritatea de investiții 10.iv: Sporirea relevanței pe piața forțelor de muncă a educației și a sistemelor de formare, facilitarea tranziției de la educație la piața forțelor de muncă și consolidarea formării și a sistemelor de formare profesională, precum și a calității lor, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competențelor, adaptarea programelor de învățământ și instituirea și dezvoltarea unor sisteme de învățare la locul de muncă, inclusiv a unor sisteme de învățare duală și programe de ucenicie

Obiectiv specific 6.13: Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non-universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de învățare/ cercetare/ inovare la un potențial loc de muncă, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI

Apel de proiecte: POCU/626/6/13 Stagii de practică pentru studenți

Titlul proiectului: INSPIRE – Inițiative Necesare de Stagii de Practică Inovative pentru Revitalizare Economică

Contract POCU/626/6/13/133017 / 11759/13.10.2020

 

1. Context

Evenimentul nr. 2: „Students Join: Oferta pieței de muncă pe parcursul sau după finalizarea procesului educațional” din cadrul Think-Tank-ului INSPIRE a propus abordarea unei tematici potrivite pentru susținerea unei întâlniri de lucru online, cu invitarea unui număr extins și divers de speakeri care pot acoperi întrebările studenților cu profiluri de studii diferite. În același timp, invitarea unui număr ridicat de speakeri ajută considerabil la dezvoltarea unei viziuni complete cu privire la temele discutate, facilitând crearea de idei noi și interacțiunea studenților cu problemele propuse în cadrul evenimentului. Pe baza rezultatelor obținute se pot identifica noi direcții specifice care necesită aprofundare, sau direcții concrete de acțiune pentru soluționarea problemelor identificate. Activitatea suport de Think-Tank se bazează pe interacțiunea cuprinzătoare dintre studenți-profesori-angajatori pentru a dezvolta noi teme de discuție și pentru a implementa activități îmbunătățite în cadrul proiectului INSPIRE – Inițiative Necesare de Stagii de Practică Inovative pentru Revitalizare Economică sau în afara acestuia de către terțe părți care ar putea implementa coerent sau ar putea utiliza ideile dezvoltate pentru a îmbunătăți semnificativ situația cu privire la problemele identificate. 

2. Obiective

Obiectivele evenimentului „Students Join: Oferta pieței de muncă pe parcursul sau după finalizarea procesului educațional” au vizat discutarea temelor „Ce-și doresc profesorii de la studenți și angajatori”, respectiv „Ce-și doresc studenții de la un job” prin urmarea unei dezbateri structurate cu urmarea unor teme specifice de dezbatere. În același timp, prin dorința de a realiza un eveniment de tip întâlnire de lucru, s-a impus utilizarea serviciului de prezentare interactivă Mentimeter pentru interacțiunea cu studenții și obținerea feedback-ului direct de la aceștia în acord cu evoluția discuției.  

 

3. Rezultate

Ce ar trebui să facă un profesor pentru a capta atenția studenților?

Viziunea profesorilorRuperea ritmului, abordări de teme transversale, gândirea out of the boxSporirea conștientizării la nivelul studenților cu privire la importanța unei materii specificeUtilizarea tutorialelor online ca activitate suport pentru activitățile de pregătire teoreticăPropunerea de proiecte pentru aplicarea cunoștințelor teoretice într-un mod practicRealizarea de conexiuni cu discipline transversale care sunt extrem de utile pentru studențiCunoașterea personală a studenților și desfășurarea de activități de tutoring propriu-zise
Viziunea studențilorSă conducă predarea componentei teoretice prin gamificationProfesorii ar trebui să-și dezvolte un caracter energic și să inspire studențiiSă includă considerabil mai multe experiențe personale a profesorilor cu materia predatăSă dezvolte și abilitățile transversale și interpersonale ale studenților Realizarea conexiunilor directe între teorie și componenta practică utilizată în companiiSă răspundă întrebărilor studenților și să aibă deschiderea de a explica de mai multe ori

Studenții și profesorii prezintă o viziune convergentă în ceea ce privește necesitatea prezentării unor subiecte laterale și transversale materiei principale vizate de programa universitară, pentru dezvoltarea unei gândiri practice și expansive pe care studenții o pot utiliza pentru a deveni buni profesioniști. Studenții au identificat prioritar nevoia de inserare a tehnicilor de gamification la nivelul predării componentei teoretice din programa universitară, fiind propuneri care nu se regăsesc în viziunea profesorilor, aceștia prezentând un optimism redus în ceea ce privește eficiența acestor tehnici. În plus, se distinge necesitatea abordării tip mentorship în relația student-profesor, dar și necesitatea studenților de a capitaliza oportunități pe cont propriu prin dezvoltarea profesională și personală în afara relației student-profesor.

Unde sunt aspecte de îmbunătățit în relația profesor-student-angajator?

Viziunea profesorilorOrganizarea de cursuri extrașcolare la angajatori cu participarea studenților și profesorilorAbordarea multilaterală a relației profesor-student-angajatorImplicarea în proiecte de voluntariat, comunitare, școlare etc.
Viziunea studențilorRelaxarea condițiilor impuse studenților și încurajarea inițiativelor inovative ale acestoraAccentuarea proiectelor interdisciplinare pentru dezvoltarea relației profesor-student-angajatorAprecierea reciprocă, dezvoltarea empatiei și dezvoltarea unor relații mai strânse cu angajatorii

Profesorii și angajatorii pun accent pe multilateralitate în vederea îmbunătățirii relației profesor-student-angajator, respectiv experimentarea relației student-profesor și student-angajator din perspective multiple de dezvoltare a performanței școlare, capitalizare a oportunităților generate în perioada studiilor universitare, dezvoltarea performanței profesionale prin angajare, implicarea în proiecte pentru comunitate, dezvoltarea personală prin inițiative proprii etc. În contrast studenții propun dezvoltarea relației profesor-angajator ca sursă pentru îmbunătățirea agregată a relației profesor-student-angajator, precum și implicarea în proiecte interdisciplinare, dar urmând un proces etapizat. Spre deosebire de viziunea multilaterală a profesorilor și angajatorilor, studenții necesită ghidare etapizată prin toate procesele ce le pot asigura dezvoltarea personală și profesională. Se pot observa divergențe de viziunea în privința dezvoltării relației profesor-student-angajator, dar există propuneri concrete atât din partea profesorilor sau angajatorilor cât și din partea studenților, rezultând o dificultate de comunicare între soluțiile propuse de profesori/angajatori către studenți. Problema comunicării a fost adresată de studenți în mod repetat, însă aceștia nu au putut propune acțiuni concrete de rezolvare a acestei deficiențe identificate. În acest context problema comunicării poate fi generată sau poate persista din cadrul proceselor educaționale inferioare programelor universitare.

Cum definesc profesorii și studenții succesul profesional?
Viziunea profesorilorPrezențăDisponibilitateMentorat
Viziunea studențilorPasiuneDezvoltare personală și profesionalăEchilibru

Profesorii au identificat puncte de vedere foarte relevante atât pentru atingerea succesului profesional al cadrelor didactice, dar și caracteristici ale cadrelor didactice care pot asigura succesul profesional al studenților. Studenții au putut identifica o serie diversă de indicatori care pot defini succesul profesional în viziunea acestora cele mai relevant fiind „pasiunea”, „dezvoltare personală și profesională” și „echilibru”.

Ce așteptări au studenții atunci când aplică pentru un job, participă la un interviu de angajare sau devin proaspăt angajați?

Viziunea angajatorilorDezvoltarea unei cariere profesionale și asigurarea oportunităților de promovarePosibilitatea de a lucra part-time sau de a beneficia de un program de lucru flexibilStudenții nu necesită experiență ci disponibilitate și deschidere față de dezvoltarea profesională
Viziunea studențilorFlexibilitate și un loc de muncă creativ unde își pot pune în valoare potențialulTraining-uri și suport în vederea dezvoltării profesionale Să poată comunica deschis și să se urmărească potențialul profesional în vederea promovării

Din punctul de vedere a așteptărilor studenților care aplică la un job, participă la un interviu de angajare sau devin proaspăt angajați au putut fi identificate anumite puncte convergente cu evaluarea angajatorilor în privința așteptărilor pe care le au studenții de la procesul de dezvoltare profesională. Punctele focale de similaritate între cele două viziuni apreciază necesitate unei flexibilități a programului de muncă, dar și a activităților prestate în vederea atingerii potențialului profesional în timpul urmării concomitente a programelor de studii de către studenți. În al doilea rând, s-a identificat necesitatea unei cariere profesionale în care se poate promova pe baza competențelor personale și profesionale, dar și desfășurarea activităților profesionale într-un mediu deschis, care să permită un proces de comunicare eficient. Dincolo de estimările angajatorilor, studenții au semnalat necesitatea de implicare în training-uri și oferirea de suport specializat în vederea dezvoltării profesionale, ceea ce deduce dorința studenților de implicare în programe de învățare prin training-uri sau cursuri la locul de muncă și după terminarea studiilor în vederea accelerării dezvoltării profesionale.

De ce consideră studenții că este dificil de identificat un loc de muncă?
Viziunea angajatorilorStudenții au așteptări nerealiste în ceea ce privește beneficiile la angajareStudenții identifică cu dificultate competențele pe care vor să le dezvolteStudenții trebuie să aibă răbdare în a dezvolta competențe și recompense financiare superioare
Viziunea studențilorNu prezintă maturitatea profesională necesară, dar au așteptări mari de beneficii la angajareStudenții nu pot aprecia corect în ce domeniu ar fi oportun să-și înceapă cariera profesionalăStudiile acoperă prea mult timp din programul unui student

Studenții identifică cu dificultate locuri de muncă care le pot permite o flexibilitate completă corelată cu programul de studii universitare, precum și faptul că nu pot aprecia corect domeniul oportun în care să-și înceapă cariera profesională. Studenții prezintă așteptări mari cu privire la beneficiile de angajare din perspectiva faptului că au identificat cu dificultate un loc de muncă, deci postul identificat ar trebuie să se ridice la nivelul dificultății de identificare. Totuși, angajatorii susțin că dezvoltarea competențelor profesionale și a beneficiilor de angajare revin angajaților mai târziu în cadrul carierei profesionale. Pentru rezolvarea unor probleme identificate la acest nivel universitățile pot propune sesiuni de orientare în carieră obligatorii pentru a susține angajabilitatea studenților la nivel de universitate.

Unde cred angajatorii și studenții că sunt aspecte de îmbunătățit în ceea ce privește procesul angajatorilor de recrutare și selectare?
Viziunea angajatorilorFlexibilitate a criteriilor de selecție și setarea unor cerințe de muncă echitabile pentru studențiDeschiderea angajatorilor pentru a oferi oportunități studențilorSprijinirea studenților care experimentează la locul de muncă sau de practică
Viziunea studențilorRealizarea unor sesiuni de matching între așteptările studenților și a angajatorilorDezvoltarea unui proces de selecție extins pentru a evalua realist potențialul studențilorPrezentarea detaliată a postului pentru a crea niște așteptări corecte cu privire la job

La nivelul procesului angajatorilor de recrutare și selectare, aceștia admit că este necesară existența unei flexibilități a criteriilor de selecție și selectare, precum și deschiderea angajatorilor pentru a sprijinii studenții care doresc să-și înceapă cariera profesională, puncte de vedere ce reunesc anumite nevoi exprimate ale studenților. Totuși, studenții au identificat alte componente mai critice în vederea îmbunătățirii procesului angajatorilor de recrutare și selectare, respectiv: realizarea unor sesiuni de matching între așteptările și nevoile angajatorilor și cele ale studenților; și dezvoltarea unui proces de selecție extins pentru a evalua realist potențialul studenților, aceștia identificând că un proces rapid de selecție nu este echitabil în ceea ce privește conturarea corectă a unui profil al competențelor personale și profesionale.

Când consideră studenții că este cel mai bun moment pentru a se angaja?
16%

Studenți consideră oportună angajarea în primii ani de facultate

41%

Studenți consideră oportună angajarea după completarea stagiului de practică obligatorie

3%

Studenți consideră oportună angajarea imediat înainte de absolvire

41%

Studenți consideră oportună angajarea după absolvire

În viziunea studenților cel mai oportun moment pentru a se angaja îl reprezintă momentul ulterior completării stagiului de practică obligatorie și cel ulterior absolvirii programului de studii la care sunt înregistrați în prezent. Din cei 32 de studenți care au votat în cadrul evenimentului nr. 2 de Think-Tank – Students Join: Oferta pieței de muncă pe parcursul sau după finalizarea procesului educațional, 13 studenți, respectiv 41%, au identificat că cel mai oportun moment pentru angajare este cel ulterior completării stagiului de practică obligatorie impus de programa universitară; similar 13 studenți au identificat cel mai oportun moment pentru angajare drept fiind cel ulterior absolvirii; 5 studenți, respectiv 16%, au identificat că cel mai oportun moment pentru angajare este cel de capitalizare a oportunităților de angajare din primii ani de facultate; iar un singur student, respectiv 3%, a considerat că cel mai oportun moment pentru angajare este cel imediat anterior absolvirii. Profesorii precizează că este nerecomandabil ca studenții să se angajeze în timpul urmării unui program de studii universitare, totuși studenții manifestă o reticență crescută cu privire la procesul de selecție a viitorilor angajatori în cazul în care aceștia nu dispun de o experiență profesională extinsă. Angajatorii invitați în cadrul evenimentului de think-tank asigură studenții că aceștia nu au nevoie de o experiență profesională extinsă pentru a se putea angaja, ci mai degrabă potențialul de a învăța și cel de deschidere cu privire la implicarea în activitățile companiei angajatoare pe termen lung. Momentele selectate de studenții drept fiind oportune pentru angajare confirmă necesitatea stagiilor de practică în vederea pregătirii profesionale necesare pentru inserția studenților sau proaspăt absolvenților pe piața muncii.

Cum apreciază studenții oportunitățile de angajare disponibile pe piața muncii din România?

Probabilitatea de a avansa în carieră în cadrul organizației angajatoare
0

Posibilitatea de a avea acces gratuit la instrumente de dezvoltare personală și profesională
0

Accesibilitatea rapidă cu mijloace de transport în comun la sediul angajatorului
0

Posibilitatea stabilirii unui program flexibil cu angajatorul
0

Diversitatea job-urilor disponibile relevante profilului educațional
0

Datele rezultate din voturile a 18 studenți indică faptul că oportunitățile de angajare disponibile pe piața muncii din România sunt clasate cu nota medie de 7 puncte din maximul de 10 puncte. În cazul componentelor analizate, valorile indicatorilor rămân constante în jurul valorii de 7 puncte, astfel: probabilitatea de a avansa în carieră în cadrul organizației angajatoare cu 7,3 puncte; posibilitatea de a avea acces gratuit la instrumente de dezvoltare personală și profesională cu 7,1 puncte; accesibilitatea rapidă cu mijloace de transport în comun la sediul angajatorului cu 6,6 puncte; posibilitatea stabilirii unui program flexibil cu angajatorul cu 7,1 puncte; iar diversitatea job-urilor disponibile relevante profilului educațional cu 7,3 puncte.

4. Concluzii și propuneri

În urma discuției evenimentului nr. 2 de Think-Tank pot fi identificate anumite arii de intervenție pentru care se pot dezvolta acțiuni concrete de rezolvare sau pentru care se pot organiza discuții ulterioare în vederea extinderii cunoștințelor pentru problemele identificate. Astfel se propun o serie de activități ce pot fi implementate la nivel local sau pot fi implementate la nivel public ca urmare a propunerilor realizate:

Introducerea orelor de aplicare practică obligatorie la nivelul programei universitare

Implementarea cunoștințelor teoretice dezvoltate la nivel universitar ar trebui puse practic în aplicare la același nivel, în intermediul unui mediu în care studenții pot realiza conexiuni și conexiuni interdisciplinare, precum și un mediu care poate dezvolta aptitudinile de mentori ale profesorilor.

Introducerea sesiunilor obligatorie de orientare în carieră la nivel universitar

Dificultatea studenților de a identifica locuri de muncă oportune dorințelor și pregătirilor lor se poate baza pe faptul că aceștia nu cunosc ce parte specifică a competențelor profesionale vor să dezvolte. Astfel, inițiativele de orientare în carieră pot spori angajabilitatea studenților și chiar retenția angajaților la prima angajare.

Alte propuneri care nu pot fi concret dezvoltate pe baza dezbaterii, dar au fost identificate și pot fi dezvoltate la evenimente ulterioare de Think-Tank includ: Oferirea de stimulente angajatorilor care angajează absolvenți ce au completat relativ recent programul de studii universitare la care erau înscriși, reglementarea procesului de selecție a angajatorilor pentru a menține un standard echitabil pentru potențialii angajați selectați, stimularea accesibilității locului de muncă prin inițiative publice sau private, relaxarea condițiilor academice în cazul unor studenți care lucrează în domeniu.

Debate · Create · Inspire